Am revenit

Aiurea m-am gasit si eu sa revin.A trecut atata timp de cand n-am mai scris aici, incat as epuiza cuvintele daca m-as apuca sa scriu tot ce mi s-a intamplat intre timp.

Imi incep revenirea intr-o stare cam nasoala...
Imi este foarte greu de cand sunt aici, la TM, si asta pentru ca sunt la inceput la capitolul OAMENI.Ca orice om, am ceva probleme si simt de multe ori nevoia sa vorbesc cu cineva, dar nu stiu cum m-ar privi oamenii acestia( noi in viata mea) daca le-as spune tot ce gandesc si ce ma deranjeaza.Asta este motivul pentru care mi-as dori ca el sa fie mai grijuliu.

E foarte greu sa ai o relatie la distanta...Una pe care o iubesti si ti-ai da toata viata ca sa o salvezi.Faptul ca el e la Bucuresti, iar eu aici, face situatia si mai grea.Mi-as dori sa ne putem vedea mai des, insa UMF-ul imi ocupa toata viata acum...
Mi-aduc aminte si acum...22 iulie a fost a doua cea mai frumoasa zi din viata mea( asta pentru ca prima a fost cand l-am intalnit pe el), insa a fost cea mai urata zi din viata lui.Stiam ca l-am dezamagit si mi-am asumat, insa imi doream ca totul sa mearga bine..E greu sa-ti parasesti orasul, sa ii lasi pe ai tai, sa il lasi pe el, asumandu-ti ca poate te va uita.Si mai aiurea este faptul ca tot eu il rog sa dea mai mult..Mi-as dori sa vina si el la mine, cand eu nu pot merge acasa, asta pentru ca imi este foarte dor de el si sufar ca nu il vad macar o data pe saptamana...

Nu stiu ce sa mai zic...am sa mai scriu aici cand ma taie capul.
Pana atunci, sper sa se mai rezolve ceva intre noi.Relatia asta nu poate sa apuna.Chiar nu poate

Crăciun fericit , iubire !

  Mi-e teamă uneori de ce s-ar putea naște din reacțiile mele . Sunt atât de aiurită încât realizez asta dar nu fac nimic să schimb asta .
  Adevărul este că nici nu vreau pentru că am renunțat de mult să îmi mai plâng de milă. Totul a început în secundă când m-am îndrăgostit : știi tu , momentul acela când vezi doi ochi ( de preferat să fie verzi ) și simți că te lovește un taxi care cară o duzină de pachețele cu fericire și iubire .
   "Cine ? Eu ? Să mă îndrăgostesc ? Doamne , Gabi , dar dragostea nu există ... e doar o iluzie pe care ți-o creezi singură . " Îți amintești,Gabi ? Îți amintești de câte zeci,sute,mii de ori îți spuneam asta ? Îți amintești că eu credeam mai mult în Moș Crăciun decât în dragoste ? Mi-era frică pentru că începusem să cred că dragostea chiar există , iar acest lucru implică milioane de vise ori spulberate , ori împlinite .
   Știam că dacă mă îndrăgostesc de cine nu trebuie , sunt pierdută . Și nu voiam asta . Nu aș fi acceptat asta pentru nimic în lume pentru că tot ce îmi doream , atunci , era să termin liceul și să îmi văd de viață mea roz cu acadele și bombonele și imperfectă .
   Dar l-am întâlnit pe el . Pui .Alex ~ Nicu . Dragostea mea. Pradatorul inimii mele și cel care mi-ar putea ruina viața într-o singură secundă . Crede-mă , nu m-am îndrăgostit de toantă . Dacă ai vedea și tu ochii lui , ai spune că așa ceva nu există pentru că , ce vezi în ei , este cu adevărat la superlativ absolut .
   El m-a căutat în vise târzii și mi-a strigat numele în toate încăperile dulci ale singurătății . M-a așteptat la poartă fericirii pentru a-mi șterge lacrimile și pentru a-mi însenina viața cu un simplu : "Nu-i nimic , sunt aici .
  Sunt aici pentru tine " .Nu te merit , dar încerc să îți arăt că dragostea noastră poate face orice . Știu că sunt un copil , unul prostuț și aiurit , dar ce simt eu pentru tine este inuman . Ciudat sau nu , locul pe care l-am urât în ultimii ani , ne-a legat - liceul .
  Te vedeam în fiecare dimineață , mă așteptai în față scărilor ; îți vedeam zi de zi ochii fără să știu ce țipăt de ajutor îi domină . Te-aș fi salvat de mult dacă știam că pot face asta . Dar pentru toți anii în care te-am respins din cauza fricii mele pentru o fire slabă și iubită , îmi va părea etern rău și voi căra acest regret toată viață mea , în călătoria noastră .
  Am văzut că erai perfect și te-am iubit din prima clipă , apoi am văzut că , de fapt, nu erai perfect și te-am adorat . Este minunat ce îmi oferi pentru că ai umplut zeci de goluri în mine , prin simpla ta prezența , iar pentru asta îți voi rămâne veșnic datoare . Într-un fel , m-am ridicat pe umerii tăi pentru că mi-ai dovedit că viață nu se termină la situații disperate , ci devine mai puternică o data cu ele . Iar fără tine .. aș fi doar eu .

Si paralizez la gandul ca as fi putut sa nu te am...

 Știam că se va întoarce . Doar că nu regizasem momentul revederii în minte . Nu știam cum va fi când ne vom revedea sau cum voi reacționa. Când l-am văzut stând în față ușii mele , nu mi-a venit să-mi cred ochilor . Nici măcar nu i-am putut privi ochii ... atât de mult mă emoționase momentul . Îmi tremură fiecare părticică din corp , fiecare gând , fiecare dorință . Aș fi vrut să-l strâng în brațe și să-i spun cât de mult mi-a lipsit și cât de greu îmi este fără el ... De asta , atunci când îl strângeam în brațe , am încercat să-l sărut .Până și buzele îmi tremurau ; atât de tare încât nu am simțit sărutul , dar am simțit toată dragostea lui .Poate că iubirea este atunci când nu vrei să plece , dar știi că este mai bine pentru el . Iubirea este atunci când îl lași să plece , iar el se întoarce ..
Căci am trăit ca să te aştept şi în inima mea băteau paşii tăi.

 Îmi silabisește inima : 

 Pui - atunci când îmi este dor de el . 

 Alex - atunci când vreau să mă strângă în brațe. 

 Scumpete - atunci când încerc să păr posesivă . 

 Nicușor - atunci când încerc să fiu amuzantă în umbra de seriozitate. 

 Iubitule - atunci când inima mea tinde să explodeze , iar aceasta este singura metodă prin care o pot calma . 

 Îmi lipsești . Iar moliile îmi rod în continuare stomacul. 

  

I have seen the best of you and the worst of you, and I choose both.

 Asta este pentru tot.Pentru toate diminețile în care îmi spui " Neața.Te iubesc".Pentru toate dățile când mă aștepți nerăbdător.Pentru toate gândurile pe care le am cu/despre tine.Pentru fiecare zâmbet idiot.Pentru fiecare "pui".Pentru tot ce faci.Pentru cât de frumos te porți cu mine.Pentru cât îți duc lipsă când nu ești lângă mine.Pentru vocea ta dimineață.Pentru că nu-mi pot imagina nici măcar o secundă fără tine și pentru că îmi sunt zilele mai senine și pentru că m-ai tras în jos și ai scos toate slăbiciunile din mine . Acum tu ești slăbiciunea mea ...Tu ești una dintre puținele persoane care mi-ar putea ruina viața. 

“Ne iubim ca două beţe de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sărutăm, ci provocăm incendii. Cât sunt de înalt, de un metru şaizeci şi şase, corpul mi-e zgâlţâit de un cutremur de pământ. Inima evadează din învelişul-închisoare, se scurge prin artere, îmi ajunge în ţeastă şi se preschimbă în creier. Sunt tot o inimă, de la fiecare muşchi până în vârful degetelor!”